Experientele marcante ajung sa-ti defineasca personalitatea

Doar gandindu-te cum ar fi sa-ti plimbi privirea peste o sala de conferinte de doar 20 de persoane ti se pune un nod in gat, palmele iti devin reci si umede, inima iti bate nebuneste, fata si gatul ti se inrosesc, stomacul ti se face ghem, iar creierul iti paralizeaza.

Toate aceste reactii se afla sub jurisdictia sistemului tau nervos, autonom, sistemul nervos care actioneaza la nivel subconstient- dincolo de controlul tau constient. Corpul tau face aceste schimbari fiziologice autonome, acest lucru se intampla deoarece ai asociat gandul viitor de a te afla in fata unei audiente, in timp ce faci o prezentare, cu amintirea emotionala trecuta, a experientei tale de nereusita, legata de vorbitul in public. Iar cand acel gand, idee sau posibilitate viitoare este asociata constant cu sentimentele trecute de anxietate, esec sau dificultate, odata cu trecerea timpului, mintea va conditiona corpul sa reactioneze automat la senzatia respectiva. Iata cum gandurile si senzatiile noastre devin una cu trecutul deoarece nu putem gandi mai presus de modul in care ne simtim.

Sa spunem de exemplu ca, dupa finalizarea evenimentului, te-ai indreptat spre casa si in timp ce conduci, ai inceput sa-ti amintesti evenimentul iar si iar. Si de fiecare data cand iti amintesti tie insuti de experienta ta, produci aceleasi schimbari chimice in creierul si corpul tau. Corpul tau actioneaza ca mintea ta inconstienta, el nu face diferenta intre evenimentul propriu-zis care a creat starea emotionala si emotiile pe care le-ai creat prin intermediul gandului atunci cand ti-ai reamintit evenimentul. Corpul tau credea ca traia aceeasi experienta iar si iar, chiar daca in realitate, te aflai singur in masina ta confortabila, iar corpul a reactionat fiziologic ca si cum ai fi retrait experienta respectiva in momentul prezent. Astfel ca, pe masura ce-ti reamintesti experienta respectiva, creezi conexiuni sinaptice chiar mai durabile legate de trairile respective- creezi o memorie de lunga durata a evenimentului.

Sa spunem ca ai ajuns acasa si incepi sa povestesti prietenilor, parintilor evenimentele din ziua respectiva. In timp ce descrii trauma in detalii dureroase, o stare emotionala de furie creste in tine. Astfel ca, in timp ce retraiesti emotiile starnite de incident, corpul se intoarce in trecut- la nivel subconstient, inconstient si automat.

In zilele urmatoare, esti irascibil. Oamenii observa acest lucru si te intreaba “Ce s-a intamplat”, iar tu pur si simplu nu rezisti. Le accepti invitatia de a deveni mai dependent de valul de reactii chimice din trecutul tau. Dispozitia creata de acea experienta a fost o lunga reactie emotionala care a durat zile intregi. In anumite cazuri, traumele retraite prin intermediul gandului sunt insotite de reactii emotionale prelungite care dureaza luni sau chiar ani. Ele devin nu doar o parte a temperamentului si a firii tale ci si personalitatea ta.

Daca altcineva te roaga sa vorbesti din nou in fata unui public, automat bati in retragere, te crispezi si devii anxios. Cel mai probabil daca poti, refuzi oportunitatea de a tine discursuri spunand ceva de genul : “Sunt un vorbitor in public foarte slab”, “Sunt nesigur in fata oamenilor”, “Sunt ingrozitor cand trebuie sa tin prezentari” etc. De fiecare data cand spui “Sunt...”, ceea ce declari devine una cu destinul tau.

Astfel ca, daca asteptarea ta este ca viitorul tau sa semene cu trecutul tau, atunci nu numai ca gandesti in trecut ci si selectezi, de asemenea, un viitor cunoscut, bazat doar pe trecutul tau. Toata atentia ta este indreptata asupra unei realitati cunoscute, previzibile, ceea ce te face sa-ti limitezi orice fel de noi alegeri, comportamente, experiente si emotii. Iti anticipezi inconstient viitorul, agatandu-te din punct de vedere fiziologic in trecut.

Tine doar de tine sa depasesti acest cerc vicios si sa realizezi schimbari pozitive pentru a crea o noua stare care sa te elibereze din clestii trecutului.